Noaptea fulgerului alb
Cerul rosu de la soare,
Stralucea la miaza-noapte.
Prevestea sa vina ploaie,
Picaturi ca niste soapte.
Nu trecu decat o ora,
Pana ce s-a innoptat.
Norii negri plini de ploaie,
Peste tot s-au asezat.
Parca la un semn ,din ceruri,
Cineva a fulgerat.
S-a facut lumina mare,
Si un zgomot infundat.
Incepu sa pice ploaia,
Si sa bata vantul tare.
Toti copacii incepura ,
Sa se pune in miscare.
Picaturile de ploaie,
Biciuiau ferestrele.
Iar furtuna dezgolise
De pe case ,crestele.
Pe o pajiste ramase,
Un cal singur ,cu par dalb.
Il lovise-un fulger mare-n,
Noaptea fulgerului alb.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Tu sa nu uiti...! Romanule ce stai departe, De țara-n care te-ai născut, Sa te intorci, oricand se poate, Acolo unde ai crescut. ...
-
Anii trec.. . Când eram un pic mai tânăr, M-am căsătorit c-o fata. Nu eram eu prea bogat, Şi nici fa t a prea bogată. Mama fete...
-
Splendoarea Naturii Acum ,când soarele apune şi norii pleacă de pe cer, Apare luna dintre stele , frumoasă ca un giuvaer. ...
-
Tu sa nu uiti...! Romanule ce stai departe, De țara-n care te-ai născut, Sa te intorci, oricand se poate, Acolo unde ai crescut. ...