Splendoarea Naturii

Acum ,când soarele apune

 şi norii pleacă de pe cer,

Apare luna dintre stele ,

frumoasă ca un giuvaer.

Ea pare mare –n întuneric,

Lucind semeţ la răsărit,

Întreaga noapte se va duce,

Spre viitorul asfinţit.

Concert dau greierii în iarbă,

Concert dau broaştele în iaz,

Mai urlă lupii în pădure,

Ciobanu-n stâna este treaz;

Îşi face planuri pentru mâine

 Să-şi scoată turma pe islaz,

Să-şi priponească calul sur,

Legat cu lanţul de grumaz.

În cuiburile încropite,

printre salcâmii din lizieră,

O ciocârlie doarme dus ,

Iar puii stau pe etajeră.

Cum se va face dimineaţă,

Ea va ieşi să-şi cânte trilul,

Bărbaţii vor pleca la muncă,

Mama-şi  va alăpta copilul.

Cosaşii îşi vor bate coasa

Şi vor pleca cântând la câmp,

Să dea o brazdă pe răcoare

Şi să manace sub un dâmb.

În iaz, sar peştii ca nebunii,

Fac valuri şi chiar tumbe mari,

Pe mal, cu undiţă la pândă,

Stă mică ceată de pescari.

În codrul des, din apropiere,

Un vânător îşi scoate puşca,

Nu-i vânt nici pic de adiere,,

Aproape se aude musca.

Două, trei gloanţe slobozise,

Se-aude-un zgomot înfundat,

Mai mult ca sigur,el ,ucise

Cam cel mai valoros vânat.

Ziua s-a dus ,e-aproape seara,

Acasă pleacă vanătorul,

O căprioară a-mpușcat ,

Iar mai târziu şi căpriorul.

                                                                                 Botoşani -16.01.2014